[Intro: Oscar]
Ye, ye
Ye

[Strofa 1: Oscar]
Dac-am ceva de zis, o zic pe față, nu subtil
N-ai cum să mă prostești fiindcă sunt faimos de mic copil
Am viziune, bubuie orice-artist pe care-l susțin
Tocmai ce-am luat șase mii de euro doar pe un reel
Spui că-s pizdă, o să-ți înghiți cuvintele când ne-ntâlnim
Am prea mult stil, o sută cincizeci de mii, altfel nu semnez niciun deal
Fu-fu*k you mean?

În apartament am o sută de metri pătrați și tot mă-nvârt în cerc
Am dat de gustu’ puterii, iar acum sunt dependent
Facem ce vrem, dă-mi un semn
Care-i top cinci pentru mine? Eu, Ian, Mula, RAVA și-Aerozen
Hold up, am o mie de voci, am în pungă câteva roci
Am o pizdă care vine după mine, i-am zis, „Dacă pleci, nu te mai întorci”
N-am competiție, știu că sunt singuru’ care-i pe bune și-o face, woah
Și parcă în ultimu’ timp nimic din ce-mi plăcea nu mă mai satisface (Ye)
Mi s-a rupt inima de atâtea ori, acum am cicatrici pe torace
Am avut o grămadă de fete, câteva din ele au fost maniace
Am numa’ bani în cap, pizda e model
Da’ nu merg după ea fiindcă nu e un model de urmat
Am fete bune și nebune, ‘s drogu’ lor, vor doar să mă consume
Fiindcă-s frumos, faimos, talentat și fac sume
Restu-s doar în trecere, nu e vreo întrecere
Știu deja că-s regele și n-a fost o alegere
Am un contact fatal în telefon, nu zic de M.G.L
Ascult CTC, dar încerc să nu mai fiu așa de liric
Pictez imagini pe un beat, versurile sunt acrilic
Stau în întuneric, da’ merg cu viteza luminii

[Strofa 2: Amuly]
Ah, ah
Nu-ntreba de ce, eram predestinat să fac rap-u’ ăsta din pântece, woah
Mama se speria, scuipam din scutece

În Berceni, fix în orașu’ păcatelor, fra’, am luat naștere, yeah
Un’ se fac bani cu droagele, yeah
Unde-ai mei umple penitenciarele
Se întorc pe străzi cu toate fiarele și aduc soarele, yeah
Verdeață pe la toate semafoarele
Am tot ce vrei, ‘ncă sună telefoanele, yeah (Sună)
Dau cu pace de când mă știu că ăsta-i felu’ meu
Sunt clădit de rapperi ce au tras greu, d-atârnă greu (Bleah)
Am studiat poezia pân’ la Releveu
Perioadele m-au format cum n-a făcut-o tatăl meu (Nah)
Nimeni nu credea nimic, asta pân-am dovedit, ah
După la mine-au venit, sperând c-o să-i mai înghit, ah (Woo)
Dup-au crezut c-am murit, da, au crezut c-am murit, ah
Știu, și-ar fi dorit, da’ mai am de povestit, ah
Au crezut c-am murit, mulți au sperat c-o să pic, ah
Sunt făcut să scuip, din stradă rămân haladit, ah
Au crezut c-am murit, da, au crezut c-am murit, ah
Știu, și-ar fi dorit, liniște c-am revenit

[Refren: Oscar & Amuly]
Am în cont sume pe care nici nu știu să le număr
Am un frate, te distruge, doar tre’ să-l bat pe umăr
Am cartieru-n spate, vorbim fapte, puru’ adevăr
Am haru’ de a-i bate în stradă și pe scenă să-i omor
Am în cont sume pe care nici nu știu să le număr
Am un frate, te distruge, doar tre’ să-l bat pe umăr
Am cartieru-n spate, vorbim fapte, puru’ adevăr
Am haru’ de a-i bate în stradă și pe scenă să-i omor

[Outro: Oscar, Amuly, Oscar & Amuly]
Sin City, b!tch, Sin City, b!tch, aha
Sin City, b!tch, Sin City, b!tch, aha
Sin City, b!tch, Sin City, b!tch, aha
Sin City, b!tch, Sin City, b!tch, aha
Sin City, b!tch, Sin City, b!tch, aha
Sin City, b!tch, Sin City, b!tch, aha
Sin City, b!tch, Sin City, b!tch, aha
Sin City, b!tch, Sin City, b!tch, aha

SIN CITY 2 by Oscar & Amuly Meaning

“SIN CITY 2” by Oscar & Amuly likely delves into themes related to urban life, nightlife, and the darker aspects of city living. The title itself suggests a reference to a city known for its vices, temptations, and a sense of moral ambiguity. The song may explore topics such as hedonism, desire, temptation, and the allure of the city’s underbelly.

The lyrics of “SIN CITY 2” may paint a vivid picture of the cityscape, depicting a world filled with contrasts, where beauty and danger intertwine. The artists could be reflecting on personal experiences or observations of the complexities of urban environments, where individuals navigate through a maze of emotions, relationships, and societal pressures.

Overall, “SIN CITY 2” likely offers a glimpse into the multifaceted nature of city life, highlighting the dichotomy between light and shadow, pleasure and pain, and the constant interplay of forces that shape the urban experience. It may serve as a contemplative exploration of the human condition within the context of a bustling and vibrant city environment.